Tratamentul gingivitelor

Parodontita (popular “parodontoză”) este o infecţie gravă a gingiei, care afectează ţesutul moale şi distruge osul care susţine dinţii. Parodontita poate determina dinţii să se slăbească sau să ducă la pierderea acestora și este, în general, rezultatul unei igiene orale slabe. 

Tipurile de boală parodontală la copii sunt: 

  • Gingivita cronică
  • Parodontita agresivă
  • Parodontita agresivă generalizată.

Gingivita cronică este cea mai frecventă formă de boală parodontală la copii. Primele semne sunt modificări la nivelul gingiei, umflarea acesteia, care devine roșie  şi sângerează uşor la periaj. 

Gingivita poate fi prevenită şi tratată prin periaj corect şi regulat, utilizarea aţei dentare şi igienizări profesionale (la medic) periodice (din 6 în 6 luni). 

Netratată, gingivita evoluează invariabil în forme mai grave, transformându-se în parodontită, care afectează ireversibil osul.

 

Parodontita agresivă afectează tinerii care în general sunt sănătoşi. O întâlnim la adolescenţi şi la adulţii tineri şi interesează cu predilecţie primii molari (primele măsele) şi incisivii (dinţii din faţă). Este caracterizată prin pierderi severe de os alveolar (care înconjoară rădăcinile) şi în mod paradoxal, pacienţii afectaţi de această formă depun foarte puţină placă dentară şi tartru.

Parodontita agresivă generalizată debutează la vârsta pubertăţii şi implică întreaga dantură. Se deosebeşte prin umflarea gingiilor şi acumulări masive de placă bacteriană şi tartru. Distruge rapid osul provocând mobilităţi dentare accentuate şi pierderea rapidă a dinţilor.

Gingiile sănătoase sunt ferme, de un roz palid, înconjurând dinţii într-un mod strâns.

Semnele şi simptomele parodontitei pot include:

  • Gingie umflată şi moale;
  • Gingie de culoare roşu aprins sau violet;
  • Gingie sensibilă la atingere;
  • Sângerări ale gingiilor;
  • Îndepărtarea gingiilor de dinţi, făcând dinţii să pară mai lungi decât în mod obişnuit;
  • Noi spaţii se dezvoltă între dinţi;
  • Puroi adunat între dinte şi gingie;
  • Respiraţie urât mirositoare;
  • Pierderea dinţilor;
  • Durere la mestecat;
  • Modificarea modului în care dinţii se potrivesc atunci când muşcaţi

Scopul tratamentului parodontitei este de a curăţa temeinic buzunarele create în jurul dinţilor şi de a preveni deteriorarea osului. Pentru ca tratamentul medical să aibă succes acesta trebuie să includă vizite periodice la medicul stomatolog, precum și o rutină zilnică de îngrijire orală care să includă periajul de două ori pe zi și folosirea aţei dentare.

Diagnosticul precoce (din timp) este esenţial pentru tratarea cu succes a bolilor parodontale. Prin urmare, este foarte important ca cei mici să beneficieze de o examinare cuprinzătoare, bine şi atent realizată ca parte a vizitei de rutină la dentist.